Ceea ce oamenii doresc de fapt,
nu este cunoaşterea,
ci certitudinea. (Bertrand Russel)







miercuri, 25 august 2010

4 anişori

În ultima vreme talentele scriitoriceşti m-au cam părăsit şi, în plus, nu există ceva din ce aş putea transpune în cuvinte referitor la noi ce ţie să îţi fie străin. Dar gândul că tu ai putea crede că eu am uitat mă sperie. Oh, eu uit multe, asta nu o voi nega. De asemenea, mi se întâmplă să fac promisiuni (mie sau altora) pe care să nu le duc la bun sfârşit. Am prostul obicei de a mă lăsa pe ultima sută de metri în privinţa unui proiect. Am tendinţa de a-i răni pe cei din jurul meu, aruncând vorbe grele pe care nici eu nu le cred.





Dar niciodată n-am să uit de ziua asta şi de semnificaţia ei. N-am să-ţi promit ceva ce nu voi finaliza (eventually >.<). Nu am să mai... eto... let`s skip this one XD. Dar ce este cel mai important... ei bine, nu pot promite că nu am să te mai rănesc. Nu, nu, stai, citeşte până la capăt, te rog. Nu pot face asta deoarece nu întotdeauna va depinde de mine (sau, mai bine zis, de partea conştientă şi raţională din mine). E posibil să ajung să îţi fac rău în mod involuntar. Dar te rog să-ţi aminteşti, când se va întâmpla asta, că nu mi-aş dori niciodată să te văd suferind (and yes, this is me, asking for forgiveness).





Schimbând subiectul. Îţi vine să crezi că deja au trecut patru ani? Patru ani de la primul "bună"; trei ani de la prima listuţă de anime-uri, doi de la primul face-to-face (dolphins :X), un an de la primul "Ne vedem în Iaşi!", nici două luni de la:

Eu: "Uby... ah... azi... Kuroshitsuji II... Sebastian... n-a omorât... Ciel... ah ♥"
Tu: "Respiră, uby, respiră >:D<"



Ok, în mod cert mi-am pierdut îndemânarea. Deja la orice idee care răsare în căpşorul meu se iveşte din senin o voce care ţipă: "Clişeiiiiic!"


Ce aş putea să-ţi spun ce tu să nu ştii? Că eşti unul din cele mai bune lucruri care mi s-au întâmplat în viaţă? "Clişeiiiiic!" Că sper să te pot strânge curând la piept? "Clişeiiiiic!" Că are să-mi fie un dor nebun de tine cât timp nu voi fi în ţară?


For the light, for the love
For the truth in your eyes
I am grateful to have such a friend by my side


Pentru că... da. Răspunsul la toate întrebările de mai sus ar fi "da".

For the tears, for the joy
For not asking me why
We can hold our hands up and reach for the sky






PS: I ♥ you!

Un comentariu:

  1. Nimic din ce ar putea veni din inimioara ta de pisicuta nu are cum sa fie cliseic. Si eu imi doresc sa te iau in brate. Si mie imi va fi un dor nebun de tine semestrul asta. Iti imaginezi? Un semestru (!!!) fara tine. Cum am sa supravietuiesc? Cu cine am sa comentez finalul la Kuroshitsuji? Nu ma va incalzi decat gandul ca am sa te revad la iarna. Nici nu ai idee cata putere poate sa imi dea asta. Nu ma mai sperie niciun examen :)) . Nu stiu ce sa mai scriu. M-au doborat oboseala si somnul. La multi ani, uby drag! :*

    PS: I love you too :*:*

    RăspundețiȘtergere